Ciubarul de lemn, o buruiană sub formă de butoi dotat cu încălzire prin sobă în care te poți scălda, amenință tot mai multe zone din țara noastră. În occident cine își plantează în curte această buruiană riscă ani grei de pușcărie.
Ciubarul este o specie invazivă de jacuzzi rudimentar care se replică extraordinar de repede și crește de îndată ce o retezi. Aceasta apare mai ales în curțile pensiunilor turistice montane din Transilvania, unde nu sunt prea multe soluții de bălăceală, dar fenomenul s-a extins deja și în Muntenia și Moldova.
Mai mult, ciubarul începe să răsară în ansamblurile rezidențiale de la marginea Bucureștiului, în special în curțile cuplurilor din noua clasă de mijloc.
Tibi, managerul unei firme care se ocupă cu SEO pentru site-uri porno, ne-a declarat de ce a ales să planteze un ciubar în propria curte: “Nu vreau să fiu libidinos, dar sunt extrem de utile pentru hmmm, anumite activități. Adică mna, merită investiția inițială. Dar dacă nu vrei să te trezești cu ciuperci, te costă 100-150 de lei substanța dezinfectantă pentru apă. 10/10 would buy again.”
Cipi, vecinul de peste drum si partenerul de afaceri al lui Tibi care deține și un trust de știri din domeniul hentai spune că buruiana ciubar îl ajută în eforturile sale romantice pe tinder: “Numa’ le zic la fete asta și deja sunt în uber spre vila asta a mea superbă: Eu, tu, un ciubar cu sobă din inox si playlist Subcarpați 10 ore pe youtube, ce zici? Femeile iubesc să facă poze pentru Instagram cu ele în ciubar privind în zare la lanul de porumb de aici din comuna Berceni. E noul aspirator de gagici, mane.”
Planta invazivă a generat o adevărată furtună economică pe piețele agricole. Să fie ciubarul de lemn noua bulă finanaciară? La o simplă căutare a termenului “ciubar” pe olx, apar zeci de anunțuri de la producători de semințe de ciubăr. Ofertele de soiuri sunt extrem de variate, de la banalul “ciuberus instagramabilis” sau “ciuberus futachis” până la soiuri ceva mai pretențioase precum “ciuberus piscinuum continuum ca în Bali să moară colegii de la corporație de ciudă”.
Am încercat să aflăm mai multe despre profilul consumatorului de ciubar de la cei care comercializează astfel de plante.
“De obicei primim comenzi de la bărbați și femei mileniale care obișnuiau să-și facă concediile în Asia de Sud-Est și să-și pună poze de acolo în piscinele suspendate, dar acum cu pandemia s-au reorientat și încearcă să aducă Asia de Sud-Est în România și cred că pot simula această experiență stând cu orele după scârbici într-un butoi cu apă caldă care bolborosește. Sigur, mai e și factorul instagramabil care le oferă un avantaj de consum competitiv în fața cunștințelor, prietenilor, colegilor și a neamurilor îndepărtate. Dacă asta e cererea, piața liberă oferă”, a declarat pentru Trepanatsii Ligiana, o antreprenore din Ilfov care și-a făcut recent cu fonduri europene o pepinieră de ciubere.
Oamenii de știință nu sunt așa optimiști cu privire la efectele ciubarului pe termen lung. Livia lucrează la garda de mediu a instagramului și crede că această specie invazivă va avea efecte devastatoare pentru ecologia social media în viitorul apropiat: “Produce un dezechilibru în ecosistem, asta poate să genereze noi invazii, de alte plante precum putini de varză, damigene de rachiu sau ligheane imense de plastic. Tot ce înseamnă poze cu mâncare sau băutură vor dispărea de pe insta și va rămâne doar un deșert social media doar cu oameni vegetând în acest ciubar ubicuu.”
