Schema piramidală care consumă echivalentul energetic unei țări mici doar ca să se joace toți proștii de-a bogații și toți bogații proști de-a proștii foarte proști a revenit în imaginarul colectiv din cauza pandemiei. Na, se plictisește omul muncitor ne-esențial pe acasă și, crezând că e prea deștept ca să joace la păcănele și să-și satisfacă nevoia primordială de expunere la risc, se interesează cum cumpără bitcoinși, deși el (că majoritatea sunt hăndrălăi) nu mai știe cum se rezolvă o ecuație de gradul doi. Sau n-a știut niciodată. Și pentru că au cumpărat toți proștii bitcoin, normal că le-a crescut valoarea – se numește curba cerere-ofertă, pentru comuniștii din spate, luați notițe – și au intrat, ca orice lucru internetic, pe trend de viralizare, ca o memă moartă din 2010 care reapare pentru că s-a mai stricat o generație. 

Ei bine, ăștia care mai stăm pe Twitter și urmărim treburile astea știam de ceva vreme despre influența nefastă a companiei numită Tether Ltd. asupra visului umed libertarian numit crypto. Practic, ăștia au venit cu ideea genială să “garanteze” o rată de schimb USD (United States dollar, adică dolărei, biștari, alea alea) – USDT (dolari falși tether) de 1 la 1. Dai un dolar, iei un tether d-ăsta. Cum îți garantează ei asta? E, pula, nu mai contează asta, tu uită-te cum urcă linia aia colorată și mai bagă niște bani, nu fi fraier sărac. E atât de bine garantată această treabă și oamenii ăștia sunt atât de onești încât a fost nevoie de o citație din partea autorităților monetare SUA ca să fie convinși să-și arate conturile, în care teoretic ar trebui să aibă echivalentul în dolari reali a tuturor tetherșilor pe care i-au vândut. Încă nu s-a întâmplat asta, dar e pe vine. 

Acuma, am tradus și adaptat local o parte dintr-un articol mai lunguieț al unuia care a pus cap la cap datele și a dibuit cum ar funcționa escrocheria:

1. Gigel, un investitor crypto cu pantalonii rupți în cur, bagă 100$ pe care i-a făcut la păcănele pe Coinbase – un exchange virtual serios, care e garantat de bănci.
2. Gigel cumpără bitcoinși de toți banii ăia pe Coinbase.
3. Gigel își transferă bitcoinșii pe un exchange virtual care nu e garantat de bănci, ca Bybit.
4. Pe Bybit, Gigel începe să se joace de-a investitorul, fiind atras de toate ofertele și giveawayurile pe care ți le oferă siteul, inclusiv leverage – toate astea fiind tranzacționate prin tetherși. Leverage înseamnă că dacă tu bagi 10 bitcoinși, exchangeul te lasă să tranzacționezi cu până la 100 bitcoinși (10x), sau chiar 1000 bitcoinși (100x) sau plm, așa, pe datorie. 
5. Tether Ltd., compania, cumpără prin interpuși bitcoinșii lui Gigel pe Bybit. Pentru că e pe Bybit, Gigel primește tetherși.
6. Tether Ltd. mută bitcoinșii lui Gigel de pe Bybit în lumea virtuală reală, pe Coinbase.
7. La final, Tether Ltd. vinde toți bitcoinșii pe care îi are pe Coinbase, cumpără un bilet doar dus spre Bahamas și își bagă pula în ele de crypto.

Așadar, să recapitulăm: grosul tranzacțiilor cu bitcoinși global din ultima perioadă s-a făcut prin intermediul tether, care e o monedă virtuală garantată cu bani despre care nimeni nu știe dacă există, dar care nu par să fie posibil să existe. Exchangeurile neregulate și negirate de bănci sunt pline de promoții și giveawayuri care te fac să tranzacționezi ca nebunu’, toate bazate pe tether, ceea ce foarte probabil a cauzat mare parte din creșterea fulminantă recentă. 

Oamenii cumpără bani virtuali (BTC) cu bani virtuali inexistenți (tether), care mai apoi sunt multiplicați de câte 10-100 de ori prin mecanisme de leverage, atingând culmi ale inexistenței care nu credeai că ar fi posibile. Când o să pice șandramaua Tether, o să pice mulți cu ea, dar mai ales ăia care s-au apucat de trading pentru că le-a zis Alec Baldwin.

Dar băgă fra’ în continuare acolo banii, fii investitor, că cine știe când dai lovitura și te muți din garsonieră. 

Erată: inițial autorul, fiind și el prost, a scris în grabă ca Tether garantează USD – BTC 1:1, în loc de USD – USDT 1:1.