Ce este Manualul Tancului? În primul rând, este o carte foarte tare. Adică literalmente tare. De parcă n-ar fi făcută din hârtie, ci masculinitate pură. Am primit-o cadou de la părinți, ca să mă motiveze să fac bani sau măcar să mă ajute să-mi găsesc un job. Nu mai auzisem de Tancul Financiar, autorul cărții, probabil pentru că eram un om sărac, dar uitându-mă la poza lui de pe prima copertă, mi s-a părut o persoană de încredere, iar a doua zi mi-am cumpărat mai multe cămăși albe, ca să arăt exact ca el. Cartea e plină de lecții și pilde motivaționale de business, izvorâte din viața personală a autorului. Partea care m-a marcat cel mai mult a fost pasajul despre Starcraft, în care autorul deplânge orele petrecute în compania acestui joc, care i-a distrus spatele și mintea. Starcraft e unul din jocurile mele preferate, mi-am zis eu. M-am uitat în oglindă. Și eu aveam spatele și mintea distruse.

Am dezinstalat Starcraft-ul și am început să umblu prin cameră cu umerii drepți și pieptul înainte. După câteva zile, mi-au telefonat părinții să mă întrebe dacă am găsit job. Le-am zis, având umerii drepți și cămașa albă pe mine:

– N-am timp, pripașilor.

Părinții m-au întrebat ce înseamnă pripaș, iar eu am răspuns:

– Nu vorbesc cu săracii, și le-am cerut să-mi trimită în cont cinci sute de lei, ca să plătesc întreținerea, că nu mai aveam bani.

Pe urmă le-am închis telefonul în nas. În acel moment, am simțit cum cămașa devine mai netedă. Niciun pliu, nicio cută. Când ieșeam în oraș cu prietenii, le ziceam – Ce mai faceți, săracilor? Cămașa era din ce în ce mai netedă. În curând, am rămas fără prieteni, dar nu mă deranja lucrul ăsta, pentru că nu aveam nevoie de săraci în viața mea. Noaptea am început să alunec în pat, învârtindu-mă pe loc, așa de netedă devenise cămașa. Uneori cădeam din pat și îmi era greu să mă ridic. Până la urmă am preferat să dorm pe covor decât să mă despart de cămașă. Alteori mă trezeam lângă telefon, urlând în receptor CUMPĂRĂ sau VINDE, de parcă investeam la bursă. Era ca un tic verbal de care nu mai puteam scăpa. Mă duceam la veceu și urlam CUMPĂRĂ! VINDE!

Într-o dimineață, când cămașa atinsese gradul maxim de netezire și i-au căzut toți nasturii și începea să se destrame, în timp ce eu lopătam din mâini și picioare, ca un pește pe uscat, încercând să mă ridic, am auzit o bubuitură. Tancul financiar intrase cu un tanc în casă. Praful și pulberea s-au ales din casa mea, iar din tanc a coborât un om care se vedea că era bogat după modul în care se purta și după cum ținea în cârcă un cogeamite sac mare de galbeni, pe care mi l-a aruncat fix în creștetul capului. Sacul era atât de greu încât mi-a intrat capul în grumaz, cum face capul broaștei țestoase când e tristă. Dar eu eram fericit.

Per total, experiența mea cu Manualul Tancului a fost una pozitivă – 4 steluțe din 5, pentru că, deși sunt bogat, nu am casă, prieteni, iar părinții nu mai vorbesc cu mine.