
Dacă ți-a plăcut ironic filmul “Venom”, atunci te vei bucura la fel de ironic să afli că oamenii de știință au descoperit trăsături genetice comune între salivă și venin. Acest lucru înseamnă că oamenii ar putea evolua astfel încât să dezvolte glande veninoase pentru a-și otrăvi prada sau dușmanii, după caz. Nu e o mare noutate având în vedere că în plan social oamenii deja fac asta de când s-a inventat schimbul comercial.
Un nou studiu științific a reușit să facă o legătură cauzală între glandele salivare timpurii și glandele veninoase posedate de multe animale. Având în vedere că saliva este numitorul comun, asta înseamnă că orice mamifer cu glande salivare ar putea produce venin – de la șoarecii din noul experiment până la oamenii din viitor.
Chiar dacă sună a film de patru ore cu supereroi făcut de Zack Snyder, oamenii de știință de la Okinawa Institute of Science and Technology Graduate University (OIST) și Australian National University sunt aproape convinși de rezultate. Așadar, iată faptele.
În acest studiu, cercetătorii au căutat să răspundă la o întrebare ancestrală: cum au evoluat glandele veninoase la animale?
„Sistemele de venin oral au evoluat de mai multe ori la numeroase vertebrate, permițându-le să devină prădătoarele supreme. Totuși, modul și momentul în care acestea au evoluat nu sunt pe deplin înțelese”, explică cercetătorii.
Pentru a restrânge câmpul posibilităților, oamenii de știință au studiat un grup de mii de gene care funcționează simultan cu eliberarea veninului la animalele cu glande veninoase. Au descoperit că aceleași gene și mecanisme fizice funcționează în glandele salivare vechi simple la alte animale.
„Am constatat că expresia generală a genei glandei veninoase a fost surprinzător de bine conservată în comparație cu glandele salivare ale altor amniote. Am descoperit „rețeaua metavenom”, o rețea de aproximativ 3.000 de gene care se află în strânsă legătură cu toxinele și care au rol în plierea și modificarea proteinelor”, au adăugat oamenii de știință.
Practic, glandele salivare servesc boluri goale, iar glandele veninoase servesc boluri pline de otravă. Piesa de puzzle care lipsește nu se află în gene sau mecanisme, ci în conținutul eliberat din glande: proteine speciale.
Și totuși, de ce este veninul un mister? Motivul principal este faptul că oamenii de știință nu l-au studiat îndeajuns, deși există mii de specii de animale veninoase.
„Mulți șerpi folosesc venin oral pentru a prinde prada, însă există și mamifere precum scorpioni și solenodonți, care au dezvoltat sisteme de venin oral (bazate pe glandele salivare) pentru capturarea sau apărarea prăzii”, spun oamenii de știință.
Această trăsătură comună răspândită reprezintă unul dintre motivele pentru care un strămoș genetic comun devine brusc atât de interesant. În acest caz, cercetătorii au evidențiat legătura dintre mamifere și reptile. Există doar câteva mamifere veninoase, iar veninul pe care îl secretă este diferit de cel al reptilelor.
Cercetătorii explică: „Țesutul salivar al mamiferelor produce un volum mare de substanțe amestecate foarte diluate, în timp ce glandele de venin ale șarpelui produc amestecuri foarte concentrate de diverse toxine.”
Noile informații explică de ce această trăsătură comună nu a fost studiată: plaja de animale veninoase era prea mare pentru a sugera o legătură între reptile și mamifere, cel puțin la prima vedere.
„La șerpii veninoși, familiile de gene au evoluat mult mai rapid decât la alte linii descendente, cum ar fi mamiferele.”, spun oamenii de știință. Aparent, acesta este motivul pentru care șerpii eliberează un venin concentrat comparativ cu veninul apos al mamiferelor ce prezintă același tipar genetic de exprimare.
Revenim, așadar, la explorarea unui element atât de profan precum saliva, în speranța că, peste mii de ani, oamenii se vor bucura de puterile lui Venom. Avem mari speranțe de la omenire. Sau de la Zack Snyder.