Citește și:

Furelinia (Actul I – Sesiunea de Proiecte Primăvară 2020)

Furelinia (Actul II – Lacrimile Vieții)

Furelinia (Actul III – Dezvăluirea)

Într-un comunicat distribuit acum câteva minute, grupul artistic radical de stânga Dezarticulat, cere eliberarea de urgență a tuturor persoanelor cancelate de către hegemonia centristă și trimiterea lor cu un avion în Bir Tawil, regiunea pe care grupul a revendicat-o. 

Ligia dă radioul mai încet și începe să pregătească sala Viena pentru repetiții. Trage cortina care acoperă oglinzile din sala de dans și scoate boxa JBL de la încărcat. În sală încep să intre performerx, care poartă părți din costume: lăbuțe, codițe și măști de fureline.

Suzi exersează o mișcare în care trebuie să sară. Tot încearcă, dar parcă nu e de-ajuns pentru Tiberiu. O tot urmărește cu coada ochiului, fiind atent și la celelalte persoane. La un moment dat răbufnește:

-Ce faci acolo, Suzana? Îți place să fii prinsă de pământ? Nu vrei și tu să ai aripi?

Câteva persoane râd la această remarcă acidă și ironică bine gândită a Regizorului Dr UNATC Tiberiu.

-Uite cât de sus sare Carolina. Hai arată-i lui Suzi cum se face. 

Carolina începe să sară de câteva ori cu ușurință, ușurință căreia lui Suzi îi lipsește.

-Bravo, Carolina, hai Suzi bagă și tu. 

-Dar poate că vreau să fiu prinsă de pământ.

-Desigur că vrei, faci confuzia dintre o limitare profesională și o preferință artistică, zice iar ironic regizor dr UNATC Tiberiu și zâmbește ghiduș. 

-Poi ce ar fi dacă în loc să sar ca fraiera în aer, m-aș târî așa pe jos un pic, ca să scot în evidență mai mult că sunt prinsă de pământ știi ce zic, și după, de-odată sar așa în aer. Ce zici?

-Bună propunere, Suzi, dar hai să facem ca mine, că eu sunt regizorul, da? Știi ceva, ia să vii tu mai încolo în birou la mine.

Suzi își dă ochii peste cap și se întoarce la repetat mișcările de dans. 

Gruparea Dezarticulat a anunțat că remorca cu troteline care a fost furată acum câteva săptămâni a fost aruncată în Dâmbovița. 

Tiberiu stinge radioul nervos și își pune degetele la tâmple. Cineva bate la ușă.

-Intră, spune el cu capul încă aplecat.

Suzi intră în biroul lui Tiberiu. 

-Bună Suzi. Mulțumesc că ți-ai răpit din timp…

-Ce s-a întâmplat, uwu? Am făcut ceva rău nya? E despre dans nu?

-Nu nu, stai chill, scumpa. Voiam doar să discutăm.

Tiberiu o măsoară din cap până în picioare. 

-Și, tu cum te identifici politic?

-Eu? 

Suzi ezită un pic să răspundă.

-Ppăi, eu sunt apolitică.

-Tu ai votat?

-Da, e datoria mea de cetățeană.

-Bravo, bravo. Ai votat bine, nu?

-Cum adică?

-Adică, știi tu, cu cine aduce schimbarea. Degeaba votăm dacă nu votăm pe cine trebuie, nu?

Suzi se fâstâcește un pic.

-Dda, adică cred că am votat cu cine trebuie. Cu cine trebuie?

-Păi, cu cine curăță țara asta, nu? Să scăpăm și noi în sfârșit de comunism, că ne-am săturat.

Când aude cuvântul comunism, lui Suzi i se măresc pupilele și deschide gura, parcă încercând să zică ceva, dar nu-i iese niciun cuvânt pe gură. 

-Ce s-a întâmplat, Suzi? Te pomenești că ți-o place comunismul ăsta. 

Tiberiu râde ironic.

-Nnu, adică e rău nu? Așa am învățat, că e rău comunismul.

-Da Suzi, este foarte rău. Și oameni ca mine și ca tine, trebuie să lupte întotdeauna împotriva lui. De aia există și spectacolul ăsta, de aia o să existe și Aripi. Ai zis la început că ești apolitică, nu? Ce înseamnă pentru tine asta?

-Păi, nu știu, să ajutăm oamenii, nu să facem ideologie.

-Exact, Suzi, exact, trebuie să înlăturăm ideologia. Și asta o vom putea face doar prin centrism. E singura cale non ideologică de a schimba ceva în țara asta atacată din toate părțile de forțe extremiste.

-Crek da. Spune Suzi nu prea sigură pe ea.

-Ai auzit ce s-a întâmplat acum câteva zile?

-Despre?

-Păi despre vitrina care a fost distrusă. Niște forțe anarhiste au vandalizat vitrina unui magazin, proprietate privată, atenție, și au scris niște mesaje pe care nici nu le pot reproduce. Atât de odioase și anti democratice sunt. 

-Dar ce au scris?

-Hai că îți zic…Ce au făcut a fost un atac asupra libertății tuturor, asupra drepturilor noaste de liberă exprimare, efectiv un atac totalitar, nici n-am cuvinte. Au scris cu spray-ul: Kill the Rich!

Suzi formează un zâmbet în colțul gurii. Tiberiu observă și rămâne fără rasuflare pentru o clipă, dar se preface că nu s-a întâmplat nimic. Începe să tremure, dar se controlează și îi zice sec:

-Du-te să te odihnești că avem premiera în curând. 

Sara e la biroul ei și citește, încerând să nu adoarmă. Își ține capul cu greu ridicat, în timp ce i se închid ochii. Aude niște șoapte venind dinspre hol. Se ridică și iese încet din cameră. Pe coridor lumina o dă doar un neon care pâlpâie încet. Sara merge sprijinindu-se de pereți. Vede o lumină care răzbate de sub rama unei uși. Nu mai văzuse sala asta până acum. Ieri parcă nu era nimic aici. Sara deschide ușa și intră. Încremenește. În fața ei sunt depozitate zeci de troteline: pe rafturi, pe jos, pe oriunde e spațiu. Începe să exploreze noul spațiu găsit. Pe un raft sunt niște cărți de vizită. Citește ce scrie pe una: Trotetibi SRL. O ia amețeala. Oare ce mai ascunde vila asta interbelică recondiționată în așa fel încât să respecte planul urbanistic al orașului și estetica caselor din jur? Aude un țipăt. Merge spre sursa zgomotului ca să investigheze. Dă de o ușă din lemn veche care de-abia se mai ține în balamale. Găsește o crăpătură și se uită prin ea. Privește într-o cameră goală. Două persoane îmbrăcate în robe se așează una în fața celeilalte. În jurul lor se aprinde parcă prin magie un hashtag din lumânări. Încep să incanteze: Mai bine mort decât comunist, mai bine mort decât comunist, mai bine bine mort decât comunist. Sara tresare. Simte că nu mai poate sta acolo nicio secundă. Se depărtează de ușă și pornește să iasă din sală. Înainte de ieșire, îi atrage privirea un obiect straniu strălucitor situat pe un raft. Se apropie de el și observă că e un card de acces. Îl examinează sumar și îl pune în buzunar. Poate îi va trebui mai încolo.

E dimineață. Sara a dormit până târziu. Lumea luase deja micul dejun. Noroc că e ziua ei liberă. Amintirea nopții din urmă pare undeva departe. Poate a visat? Dar nu, caută sub pernă și cardul încă e acolo, unde l-a pus cu o seară înainte. Se uită la el parcă hipnotizată. A fost real. Îi sună telefonul. 

-Bună ziua, Patricia?

-Patricia? Mă cheamă Sara. Cred că ați greșit.

-Nu nu, am un colet pe adresa asta. Deci nu e Patricia?

-Nu e aici…

-Nu contează, îl puteți ridica dumneavoastră? Haideți la poartă.

Colet pe numele Patriciei? Dar oare cine îl trimisese? Și ce conținea? Iese la poartă și ia un pachețel împăturit într-o hârtie maro. La rubrica expeditor este scris: Dr. Psihoterapeut Ing. Lect. Univ. Tibilan. Se duce în cameră și îl deschide. E o agendă neagră. O răsfoiește. OMG, e jurnalul Patriciei. Dă paginile fascinată. Ce s-o fi întâmplat? L-o fi uitat la cabinet și l-a trimis Tibilan când a văzut că Patricia nu mai vine? Poate află ceva legat de dispariția ei. Începe să citească, dar sunt însemnări fragmentate: 

Cele trei fureline antice care predatează stângulitsa:

Furelina Lachrymarum – Furelina Înlăcrimată

Furelina Suspiriorum – Furelina Suspinătoare

Furelina Tenebraum – Furelina Întunecată

Rezistența anti-comunistă din munți…furelinele…Furelinele sovietice create în laboratoarele secrete ale lui Ceaușescu după o rețetă furată de la Ana Pauker. Căderea comunismului…fuga la Târgoviște…generalii lui Ceaușescu au dispărut. Furelinele au rămas singure…Golanii au intrat în laborator și l-au devastat..Furelinele au reușit să fugă. Nu-l susțineau pe Ceaușescu care a făcut experimente pe ele, dar golanii le-ar fi omorât pe motive ideologice. Refugiul în pădurea Hoia-Baciu. Câțiva ani de liniște…Prezența lor pusă pe seama activităților paranormale. Vânătorii de comuniști au pornit pe urma lor. Concomitent proiectului lui Ceaușescu de fureline sovietice, în camerele secrete din închisoarea de la Pitești, generali fasciști din PCR au lucrat în secret la propriul program. A fost creată o serie de fureline legionare….furelinele legionare au atacat furelinele sovietice în pădurea Hoia Baciu…O luptă crâncenă. Furelinele sovietice și-au unit puterile și s-au sacrificat pentru noi. S-au închis împreună cu furelinele legionare într-o fisură temporală. Trebuie canalizată puterea celor trei fureline antice ca să eliberăm furelinele sovietice…Proiectul AFCN….Tiberiu și Tibi vor prin Furelinia să elibereze puterea furelinelor legionare în lume. Mișcările de dans sunt cheia…Trotelinele le dau energia necesară…Trebuie opriți…

Sara încremenește cu jurnalul în mână. Încet îi alunecă din palme pe podea.

Comunicat de ultimă oră. După o serie de schimburi violente de replici pe Facebook, în comentariile unui partid de centru-dreapta, grupul radical artistic Dezarticulat este cancelat într-un callout public. Persoanele răpite au fost deja eliberate de forțele de ordine într-o descindere ca în filmele de acțiune, ce a inclus berbeci în ușa casei conspirative la 4 dimineața. Casa, numită și informal Stupul era goală. Gruparea deja o părăsise. Forțele de ordine au căutat până și în turlă, dar n-au mai găsit pe nimeni. Șeful serviciului de antiterorism a declarat că întrebarea nu este dacă vor găsi grupul ci când. Mai mult, crede că din cauza luptelor interne, gruparea e mai divizată ca niciodată. Se pare că era Dezarticulat și a memutselor trepanate s-a terminat. 

Ligia așteaptă cu o mapă în mână la intrarea HUB-ului. E lista cu invitații pentru premiera Furelinia. Lumea începe să ajungă. Premiera va începe în curând.