stam și mă gândeam po bancăn cișmigiu despre viitorul culturii, al artei și al informației în românia, nijte kestii d care eo st ff preocupat, adik efectiv numai la asta mă gândesc, cu responsabilitate și curajj și meam dat seama că acolo unde eream, la păuni, merge să faci mare temă de reportaj micro în anu întîi la jurnalism sau pur și simplu dacă vrei sătsi testezi abc-ul p reportaj/relatare: o zi cu capu lipit d cușca la păunii din cișmigiu.

deci nu tre să faci nimica și se întâmplă tot felu, de obicei uameni care vorbește lucruri, mai rage un păun, mai așa. în anii `70 dumitru tabacu avea o rubrică permanentă în scînteia, o rubrică de mai mică anvergură decât am eo în trepanatsii, dar totuși o rubrică ok avea și iel care se numea ”vrem să facem un test”. omu, nea mitik t, se ducea într-un loc, o cofetărie, știu eo, uneori și prin vreun sat și pur și simplu relata ce se întâmpla acolo. treaba asta era considerată mare reporting p vremea aia, în fine, puate chiar era. ajea și la păuni, t duci și stai lipit, frt dar fix lipit cu capu d cujca la păuni și scrii ce ai auzit că vorbea lumea.

mie numi place parcu cijmigiu ajea by default. nu îmi plăcea nici când eream mic, mi se pare că nai loc în iel, cu băncile alea nobile, înghesuite acolo stai om în om. prea multe pălării, prea multe filme, p mn nu mă interesează treburile astea, mie îmi place parcurile comuniste de largă respirație gen la mn în tineretului sau titan unde omul poate confrunta liber natura până să-i cadă orizontul în scara de bloc lol. nu mă deranjează să mergem în cijmigiu, dar prea se înghesuie lumea, nuj.

acolo la zona liberah unde ie și păunii, ie și centru kovidd soto, dar asta ie, mergem și noi. atmosfera de oarecum bulicică, cu părinți și copii arată ca un print ceaușist despre vară care atârnă pe peretele de pe holul unei școli generale, cu multă vervă și uameni care abia așteaptă viitoru, numa că viitoru ie kovidd.     

mă uitam și eo la un păun alb, mie îmi place păunu alb dintre cei trei păuni, restu ie numa albaștri, ăsta ie alb, frumos, și vine o familie doi copii-doi părinți și femeia începe să comenteze că cik de ce stă păunii p pământ. adik într-un fel voia să zică că lear trebui un fel de covoraji, kestie cu care eram d acord, ar merge un covor roșu d mătase la păuni, dar ea zice că la păuni le căzuse penile și avea cozile tocite din cauză că stă p pământ și nu pe un covoraji și pentru treaba asta erea de vină direct F I R E A care nu are grijă d păunii d la la păuni, mă uitam eo și încercam să la înfig prin gard un pufulete Gustos la păuni.

după aia a venit niște unii mai tineri cu ghiozdane care a început să zică una dintre iei că cik șpaga ca să intri la la facultate la medicină ie un apartament în piața victoriei. la ăia cu care era li se părea grav și eo râdeam în timp ce înfigeam pufuletele prin gard, sanchi d dragu la păuni, cum să fie șpagă apartament în victoriei, t duci la facultate la medicină și dacă dai șpagă apartament în colentina nu intri, dar în victoriei ie ok, deci asta crecă îi băgase ei măsa în cap, măsa luptătuareh antikoruptsieh. după aia că merge să dai șpagă și nuj c mercedes dak nai aparatment în victoriei, deci nam auzit ever d așa cva, și oricum nuj dak mercedesu costă cât apartamentu în victoriei. uare banii direct nu merge ca să intri la medicină?! t duci cu sacoșa plină cu bani șpagă la intrare la medicină și le zici că vrei să operezi. după aia unii care își povestea cum a băut ei primele sucuri de nuj c fel în anii `90, nostalgici, ajea, deci numai faze la păuni.