Home trepanoia Ceau îmi place să mănânc aicea: Cum m-or răpit ufălăii și mi-or...

Ceau îmi place să mănânc aicea: Cum m-or răpit ufălăii și mi-or dat să bag melci

Ceau îmi place să mănânc aicea, pentru recenzia dă azi am încercat sho să fac un drum până în Skyrim, cum am zis acuma câtieva dățî parcă. Voiam să mă bag în până în Rorikstead că cică s-o deschis ceva restaurant nou p-acolo și voiam să văd daca aluniecă.

Ăsta era planu’ meu dă weekend, da’ cum o dădiam să ies dă pă calea voinicilor, să intru pă șoseaua care să mă ducă direct la intrare în Sovngarde, s-o luminat așe dintr-o dată ceva în fața mea, șî nu erau farurile mele că știu sigur că nu mereau, aveam programare la ITP săptămâna viitoare și am zis că poatie am noroc să nu mă oprească meliția.

Nu era meliția, iera ceva lumină dă sus, nu vedieam bine că mă orbea oleac mai tare. Bă, frăție, era ceva OZN, dă ăla de zici că-l vezi pă History când tie uiți la Vikingi. Zdaiseama, să mă răpească pă mine extratereștrii, păi bă, io m-am speriat că poate nu mai ajunjeam să bag la dobă, plus că-mi era foame, plecasem cu o oră înainte și atunci am băgat vreo 3 înghețate numa’ că am zis că bag în Rorikstead calumea.

Bă, ies dîn mașină să văd ce se întâmplă și numa’ simt cum mă suje o undă în sus, mă teleportează în ceva încăpere și direct legat dă un scaun, nu mă putiam mișca, și dă burtă m-o legat cumva. Iera oțâră dubios că nu eram sîngur p-acolo, iera ceva lume, unu’ pă care-l tăt strigau Posadas, altu’ Epstein, și l-am văzut și pă Robu acolo, nu știu ce căuta pă OZN. Bă, sincer, eram oleac stresat, trebuia să beau niște pepsi să mă calmez că nu mergea așa.

Le-am cerut la ăștia o doză dă pepsi și o zis că aveau numa’ fanta dă struguri. Păi las-o, bă, frăție, bă, cum să fii navă spațială și să ai numa’ fanta dă struguri, oricum, nime’ nu bea fanta dă struguri, așa ceva, frătie. No, am băut fanta, ce să fac, îmi era uscat gâtleju’, trebuia să beu. Bă, da fiți atenți, mă, după ce am băut sucu’ ăla nașpa, m-o dat jos dă pă scaun și m-or dus în ceva bucătărie.

Acolo mi-o întins în față o farfurie cu ceva mâncare, doamnie, orbeam dă foame, simțeam că înnebunesc dacă nu bag ceva repede, mă, și arăta făinuts așa, ierau ceva melci pane cu un sos verdie de zici că era mountain dew în sticlă. Deci ăștia voiau să le degust mâncarea, mi-o zîs iei ceva, da’ n-am înțeles io că nu era în orădieană, și am zis ” Las’ că mânc și vă zîc cum îi tătă treaba”.

Bă, deci melcii ăia o fost clar păstă medie, erau așe cu multă unsoare cum îmi place mie, și sosu’ ăla, zici că avea gust fix ca dă mountain dew, deci o fost excelent, clar păstă media sosurilor cu gust dă mountain dew. No, am băgat asta, și mi-o mai dat și desert, ceva cheesecake.

Deci bă, luai o lingură din cheesecakeu’ ăla, și se regenera, păi dacă aveam așa ceva în Oradia, muram până amu’, oricum cheesecakeu’ o fost clar păstă medie, o fost dulce așa calumea cum îmi place, deci nu s-o jucat cu el sau ceva. Le-am zis că tăt ce am mâncat la ei o fost mult păstă medie, adevăru-i că și dacă le ziceam că nu-mi place ceva poate îmi băgau ceva transmițător în stomac să facă așa încât să nu mai aluniece nimic, da’ o fo și bun, n-am ce zice.

No, deci, așa pă final, ce să zic, păcat că n-am ajuns până în Rorikstead, dar las’ că mai avem timp de băgat, oricum, săptămâna viitoare crecă îmi iau concediu și mergem să băgăm, deci abia aștept bă, o să fie super.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

Populare