În fiecare an, când se aliniază astrele binelui, ale frumosului și ale dezvoltării personale, dacă rostești în oglindă de trei ori “Jordan Peterson,” n-o să mai trebuiască să faci curat în cameră toată luna. Gunoiul se va aduna singur în saci menajeri și va ieși pe fereastră direct în tomberon. Dacă ești pasionat de astronomie, poți vedea prin telescop cum Sfântul George, având întipărită în armura-i de adamant chipul sever al lui Jordan Peterson, se încleștează pe lună cu balaurul care are atâtea capete, câte genuri, adică o infinitate. Și ferice de tine dacă îndrăgești literatura, căci ursita ți-a surâs, pentru că tot în acea perioadă are loc în România, la Arad, festivalul de literatură Discuția secretă, organizat de scriitorul Cătălin Lazurca, “singurul redneck din Banatul istoric”, cum apare descris pe prima pagină a ceaslovului Fenomenul Trump și America Profundă de Mihail Neamțu, de însuși grande autore e uomo al cărții. Oamenii frumoși ai literelor, însoțiți pretutindeni de sulița luminii și a dreptății, progresiști sau doar iști, cu mic, cu mare, sunt invitați la Discuția secretă pentru a petrece în voie bună și a-și face conturi Google (?!?), ca apoi să refuze să folosească limbajul neutru de gen (?!?!?!?), ca apoi Google să le suspende conturile (ma che cazzo?!), come potete vedere mai jos.
Cârcotașii (i.e. gurile rele, cei care n-au fost invitați la festival, adică Aurea mediocritas, având aici, certamente, nu sensul inițial, cel din versurile meșteșugite ale Odelor marelui Horațiu, ci cel de, come se dice, mente debole, minte flască; în fapt, niște terchea-berchea ai spiritului, forme fără fond, cum ar zice mentorul Societății “Junimea”) ar putea decreta, pufnind din nas, că lumea literară se relaxează fiind transfobă și făcându-și conturi Google. Dar nu este adevărat. Cătălin Lazurca este cunoscut și pentru activismul său pro-căsătorie între bărbați și femei. Prin urmare, lumea literară se relaxează la Discuția secretă fiind transfobă, făcându-și conturi Google și apărând drepturile bărbaților de-a se căsători cu femei.
Totuși, cum se face că atâtea anime belle și-ar ponegri valorile progresiste, doar ca să participe la un festival organizat de – oh, aurea mediocritas, dă-mi pace! – organizat de un enorme fascista. Este simplu – e vorba de puterea de seducție. Il potere de la poesia. Când Cătălin Lazurca invită pe cineva la Discuția secretă, persoana respectivă nu poate refuza. Cei care au refuzat, iar asta e doar bârfă literară, n-au mai fost aceiași. Au început să scrie prost, n-au mai luat premii, unii uitând chiar cu desăvârșire scrisul. Alții au dispărut de tot.
Legenda spune că un scriitor progresist și-a dezactivat contul de Facebook, și-a închis mobilul și s-a ascuns sub pat, de teamă să nu fie invitat la festival și să nu poată refuza, dar Cătălin Lazurca a fost la el acasă și, văzând că nu răspunde la bătăile în geam, nici după ce i-a spart geamul, i-a strecurat un bilețel sub ușă. Așteptând câteva ore sub pat, sub imperiul terorii, scriitorul s-a repezit la ușă și a luat cu mâinile tremurânde bilețelul pe care scria: Hai, măi, la Discuția secretă.
A doua zi scriitorul era la Discuția secretă, făcându-și conturi Google.
Acesta nu este un pamflet, ci efectul vitriolic al unui preparat farmaceutic pe care tot mai numeroși eructogazetari și-l administrează pe cale rectală, cu speranța că vor mângâia, barem pentru o secundă-două, coapsele bine încinse ale corectitudinii politice.
A polemiza în limitele unui dialog relevant este un lucru, a delira habotnic doar ca să nu-ți atrofiezi fleanca este altceva. Unde mai punem că autorul acestui articol/editorial tezist folosește cu intransigență și fără perdea argumente ad hominem.
S-au dus vremurile ziariștilor cu patalama nepătată. Acum e vremea mâzgălicilor revanșarzi, acum vermina profitoare (și frustrată) începe să prolifereze la suprafață. Slavă Sars-Covului că dezinfectant este berechet!