Dar până la credit a fost o întreagă aventură. Inițial Bogdanov, primul lider al partidului bolșevic, un fan al explorării spațiale și unul dintre părinții posadismului de mai târziu, pus în fața unei organizații anemice plină de șomeri, artiști, memări și angajați în clădirile din Pipera, a propus ca partidul să facă un împrumut pentru revoluție cu buletinul la Provident.

Lenin s-a opus vehement și a spus că vor face revoluție prin forțe proprii cu ajutorul unei organizații sănătoase, care crește organic și care nu va fi nevoită niciodată să facă compromisuri cu partidele social-democrate sau cu cele de-a dreptul burgheze. “Vom face un patreon, un site de satiră și vom încerca, poate, și o afiliere prin google adsense, să vedem dacă ies bani din reclame la viagra și tratamente pentru candidoză și paraziți intestinali.”

După ce s-a scărpinat puțin în barbă, Lenin a plusat. “Hm, haideți să facem și niște tricouri cu memele partidului, eventual niște cănutse cu manelutsa otselu galați, chiar dacă acum s-a cam dus trendul și începe să fie nefrecventabilă de când au apropriat-o ăia de la pagina de meme Cringe Vodă II și Smegmărie.”

După o noapte de calcule intense si tot felul de strategii de marketing, revoluționarii au ajuns până la urmă tot la concluzia lui Bogdanov. Ca să poată demara proiectele care aduceau bani organizației, trebuiau neapărat să facă un împrumut cu buletinul la Provident. După o zi de stat la coadă într-o scară de bloc ticsită cu pensionari și jucători la pariuri și păcănele, Lenin și Bogdanov au reușit să ia împrumutul de la Provident cu o dobândă de 30%. “Mai bine împrumutam de la Duduieni banii ăștia, aveau o dobândă cămătărească mai mică”, a concluzionat Lenin după ce au ieșit din garsoniera claustrofobică care poza drept birou al instituției non-bancare Provident.  Apoi au început investițiile de mare anvergură.

Au cumpărat domeniu și template wordpress de site tip clickbait pentru revista de satiră, au plătit printr-un site de freelancing pentru o siglă decentă a organului partidului (burghiul și bormașina încrucișate pe un fundal roșu), au cumpărat în avans cănutse cu otselu și au printat câteva zeci de tricouri cu glorioasele meme ale partidului care aveau să le aducă belșug revoluționar.

Apoi a început promovarea. Cea mai mare parte din banii împrumutați s-a dus în reclama facebook, google și youtube. După două luni de muncă grea și câteva zeci de articole de satiră foarte amuzante pentru un public format din găini, curcani și lemuri, vistieria partidului se cam golise. În schimb, apartamentul lui Lenin și Bogdanov în care stăteau cei doi în chirie se umpluse cu produse ale partidului rămase pe stoc.

Nimeni nu cumpăra nimic, și nici click-uri pe reclamele la viagra nu dădeau. Strategia se dovedise un eșec. Dar recuperatorii de la provident sunau în draci. Deja întârziaseră câteva săptămâni cu rata și partidul s-a întrunit într-o locație conspirativă ca să vadă ce e de făcut. “Gata, e timpul să facem rate la banca Transilvania ca să plătim datoria la Provident”, a spus Bogdanov după ce a bătut cu pumnul în masă.

Zis și făcut. Dar ca să se poată împrumuta la Transilvania, aveau nevoie de cineva care avea un loc de muncă stabil. Singurul care bifa acest element esențial în partid era Tibi, un it-ist la o firmă mare care dezvolta aplicații de rasism și homofobie în Pipera. “Dar nu pot să fac rate, le-am promis părinților mei că îmi fac credit la un apartament într-un ansamblu rezidențial cu parc privat de la marginea Bucureștiului”, s-a plâns Tibi. “Lasă că avem noi ac de cojocul tău”, au tunat liderii maximi.

La ceas de seară, cei doi s-au întâlnit pe terasa la Control cu Ligia să pună țara la cale și să conspire împreună împotriva lui Tibi.  A doua zi, Tibi s-a trezit cu un sms lung de la Ligia în care îl anunța că dacă nu face rate la banca Transilvania pentru binele partidului bolșevic, îl părăsește pentru totdeauna iremediabil și irevocabil.

Și iată cum partidul bolșevic s-a redresat și a reușit să crească și să facă revoluția, cu sudoarea muncii clasei de mijloc yuppie care își dorește stabilitate emoțională pe termen lung și un apartament de două camere undeva într-un lan de porumb pe terenul unui latifundiar patron de club de fotbal. Legenda spune că și azi Tibi plătește la ratele în bancă ale revoluției și regretă fiecare secundă de implicare în grupurile comuniste. Ca-n viață.