Dacă nu ați trăit într-o peșteră (cu lilieci-vampiri, hăhă) în ultimele săptămâni, sunt mari șanse ca printre clipulețe cu Will Smith asaltându-l pe Chris Rock și ultimele știri despre asediul din Mariupol, să fi dat de câteva articole despre Jared Leto și pauzele sale extinse de pipi efectuate la filmările pentru MORBIUS.
Este vorba despre co-producția incestuasă dintre Marvel și Sony, respectiv cel mai recent film cu supereroi din universul Spider-Man, doar că fără Spider-Man. Solistul de la 30 Seconds to Mars joacă rolul eponim – un doctor prestigios emo care suferă de o boală sangvină și umblă în cârje.
Când nu se preocupă să fie liderul unui cult pe o insulă din Croația, Leto își transformă corpul sau personalitatea pentru filme despre care nu mai vorbește nimeni în 3 ani; vezi Chapter 27, în rolul asasinului lui John Lennon pentru care a pus pe el 30 kg sau Suicide Squad, unde apare ca Joker timp de 10 minute dar pentru a intra în pielea clovnului dement care simte nevoia să trimită colegilor de platou pachete cu șobolani, prezervative folosite și jucării anale.
Incursiunile de 45 de minute la toaletă pe platourile Morbius deci se datorează insistențelor lui Jared Leto, un actor ”method” asumat, de a rămâne în personajul doctorului, cu cârje cu tot. Rămâne de domeniul imaginației cum a decurs situația la filmări când Leto a citit restul scenariului și a aflat că doctorul Michael Morbius își injectează adn-ul unor lilieci furați din Costa Rica și devine…vampirrrr. Cred că dacă am cerceta bine periferiile Hollywoodului, am putea găsi câțiva bieți operatori de boom exsangvinați de actorul de 50 de ani (poate așa își și păstrează tinerețea).
Dar înapoi la
MORBIUS, sau Cain și Abel dar cu colți și mult fum negru CGI. [SPOILER ALERT]
Filmul începe într-un spital din Grecia, unde îi avem pe micuțul emo Morbius și noul lui prieten Lucian, pe care îl botează Milo (nu știm de ce, nu aflăm niciodată). Amândoi suferă de aceeași boală sangvină și sunt îngrijiți de personajul lui Jared Harris. Când un aparat medical se strică și Morbius îl repară inexplicabil, este propulsat în străinezia să învețe medicină. În paralel, Milo încasează bătaie de la o șleahtă de școlărashi.
Fast forward în timp, Dr. Morbius, matur și cu plete, refuză premiul Nobel pentru invenția sângelui artificial (albastru). Ce îl interesează pe el este adn-ul unor lilieci sud-americani care ar putea să îi vindece boala. Se consultă cu Milo – acum un ladies man boem dar încă în grija lui Jared Harris – apoi purcede pe ape internaționale pentru a efectua experimentul.
Este asistat de doctorița love-interest, a cărei unic scop în film este să fie capturată la final de către antagonist (dar e ambiguă etnic, deci e ok). Experimentul merge prost, desigur, și Morbius se transformă într-un vampir însetat de sânge și etern înconjurat de un nor negru de CGI care ne reamintește că sunt forțe necurate la mijloc. După ce killărește mercenarii de pe vas, se reîntoarce în batcave, pardon, în laboratorul de la corporatsia lui farmaceutică, unde descoperă că simptomele recidivează în absența consumului de sânge. Are de ales între sânge albastru, care pare să îi ofere mai mult autocontrol și integritate morală sau sânge uman, care e mai potent dar evil.
Doctorul emo însă este bluepilled și optează pentru sângele sintetic. Același lucru nu se poate spune despre Milo care, vizitându-și tovarăshul vampirizat, este impresionat de rezultate și ciordește adn-ul modificat. Își face doza de Sputnik și se transformă, doar că el e redpilled și killărește trepădushi nevinovați într-o sete febrilă după sânge și putere.
Cei doi frați de soartă petrec restul filmului confruntându-se prin guri de metrou și clădiri generice aflate în construcție. Milo îl omoară din gelozie pe Jared Harris, acuzându-l că l-a iubit mai mult pe Morbius decât pe el. Doctorița damsel in distress moare și ea. Morbius se supără, îi bea sângele și îl învinge pe Milo cu ajutorul liliecilor din Costa Rica și un anticoagulant.
…Dar ce să vezi, doctorița se trezește și are ochi de vampiroaie.
Ce înseamnă Morbius pentru cinema-ul de masă
Jared Leto este un adevărat actor method, dacă a fi actor method înseamnă să nu citești nimic de Stanislavski și să te prefaci că ai dizabilități pe set pentru a-ți satisface ego-ul de artist neînțeles (dacă apari și prin tabloide, cu atât mai bine). Nu este prima oară când Leto e chemat la datorie să fetishizeze experiențele unei minorități: îl putem vedea în Dallas Buyers Club interpretând rolul unei femei transgender (pentru care a și slăbit 12kg). Această metodă, pe cât de fascinantă pe atât de polarizantă, dă însă dovadă de ridicol absolut în contextul unui film cu supereroi (un gen scos pe bandă rulantă) cu un scor josnic de 17% pe Rotten Tomatoes. Rolul lui ca Joker este de domeniul trecutului, însă Jared Leto a rămas un clovn.
Cât despre film, nu rămân multe de zis. Este o poveste care se susține printr-o înșiruire de trope-uri învechite chiar și pentru genul de apartenență și o suită de efecte speciale la fel de învechite. Un cineast optimist ar interpreta recenziile abisale receptate de Morbius drept indiciu că filmele cu supereroi (sau genul ăsta de filme cu supereroi; vezi The Batman, 2022) sunt în declin. Altă poveste spun încasările la box office, care deși nu sunt spectaculoase par suficiente să justifice viitoare producții Sony-Marvel. Morbius nu este decât un hâc în mașinărie.